Karaoke

Invitai in seara asta niste persoane...

Ce vreau sa zic...au venit ...au venit mult mai multe... am fost undeva inspre 15 persoane give or take...

Am descoperit in mijlocul acelor persoane...acel ceva al meu ...acel confort pe care nu poate sa mi-l ia nimeni...acel loc in care ma simt eu bine si nu am nevoie de altcineva , in care pot sa ma bucur de ceva, sa ma amuz de altceva, sa fiu impacat si linistit. Sa fac ce vreau....Nu poate accesa nimeni acel loc si nimeni nu s-a integrat acolo, fara sa ma mint un pic pe vreo parte, sau fara sa fac vreun compromis. Asta a fost real si adevarat , am fost intr-adevar constient de ce accept o persoana langa mine ... ceva mai mult decat o "prietenie".

Acest lucru s-a intamplat pana acum putin timp.

A fost un moment absolut nou, moment necautat, nepremeditat...un moment intamplator daca vreti ( imi place sa pastrez ideea de a vorbi nu cu o singura persoana).


S-a intamplat sa cunosc o persoana inainte sa am idee de vocea ei, de remarcarea calitatii vocii ei (de catre ceilalti) ..cariera pe romaneste...

Pentru ea ...nu stiu , nu pot sa-mi dau seama cum a fost... a fost o iesire...o iesire din mediul in care era.... o plimbare ...o escapada...

Nu pot sa-mi imaginez ceva mai frumos, mai natural si mai bun din orice punct de vedere, inclusiv moral:)

Caterinca este in faptul ca orice scriu aici, orice scriu despre ea , despre noi , despre un nepremeditat, nestiut,    incalca absolut orice lege a seductiei, a atractiei , a ...play hard to get si etc...acele mici lucruri care atrag, apropie si fac ca o legatura intre oameni sa fie interesanta pentru ambii.

Ma bucur ca scriu toate astea. Nu vreau sa le pastrez si sa le mestec in cap . Iese de multe ori o ciorba care nu-i usor de digerat. Ca si vulcanul pe care-l scot la iveala ...rareori..si cu care imi reuseste indepartarea fix  a acelei persoane care pentru mine este importanta si neinchipuit (pentru ea tocmai din cauza asta) de rara.

Noapte buna?!

Nu mai gasesc cuvinte potrivite, scriu din inertie acum ...

Toate bune!

Fiti atenti

So... i've met someone... someone interesting, someone which resonated with myself... someone which felt part of me... ok. Sounds easy or phantasmagorical...no problem there..

I've met a person, a being, not a cv, a career or anything like that... she sang beautiful, i liked it very much, not only because she sang most of my karaoke stupid tries, but...it felt, she got to me a little.

I've heard many voices, but ...in all cases, except some ( or maybe 1 person which i can surely point) there were....just voices..with a skin , an attitude , a career.... voices which dressed up a body . That's all there was.

My attitude is very reserved. Unfortunately , as i said in an earlier post...people can't see that, because the ones i interact with...just sense that i'm a little vulcano... and they can't picture more... It's not their fault. It's mine.

It's mine because i open myself rarely and with just a little group of people, but they are sometimes overpowered by my (i lack the right word) ...my...what i have to offer.

In the earlier post i mentioned a skill: the one which pushed people i liked farther away from me, the one which cliked on their defense mechanism... It's still my fault. I don't know yet ( even if i make good progress) to choose the right ammount of attention , care and interest . I frighten that person...

I'm learning...

I know at some point it will be unnecessary, but ... i cannot but just learn till then...and... if i don't make mistakes ..i cannot learn.

That's the way it goes, you make mistakes, you learn ...nobody grew up and had wisdom without a prior experience.

In pauza

Am discutat cu un prieten vechi, sunt cu cafea, cu tigari, cu tuica primita la ziua mea.

Imi place sa observ , sa ma bucur de ce-mi place mie.

Nu am nevoie sa impartasesc asta. Desi , m-a dovedit asta mult timp. Cam din anul 2 -3 de facultate. Era aproape o dependenta. Nu mai simteam bucuria unui concert sau orice altceva daca nu aveam cu cine sa o impartasesc.

De ceva timp , ma simt bine in pielea mea. Nu a fost usor, dar...asta e mersul.

Trebuie , esti dator sa te bucuri de ce este frumos si apare pe neasteptate in viata ta.

Din pacate, pentru multi , obisnuinta , ii impinge sa se simta  datori sa "guste" lucruri mai putin placute.

Asta e crezul lor.

Nu ai cum schimba perceptia asta si nici nu e datoria ta, e datoria fiecaruia sa isi faca bine si prin extensie si altora.

Dar asta e conceptia mea, exista o mie o suta alte conceptii despre ce este normal.

Pana atunci ma bucur de ce primesc si de ce pot observa si trai.

Sperii uneori dupa cum ziceam cu un torent de ...ce simt, desi nu e , nu are cum sa mai fie ceva absolut spontan si necontrolat si aiurea. Ramane spontan si in niste limite necontrolat. Cu atat mai potrivit.

Trebuie sa recunosc ca exista un apropos in randurile astea. Nu o obligatie. Nu exista asta niciodata. In fond daca ai o apreciere pentru cineva, sau mai mult, nu iti doresti decat sa se simta bine.

Ar trebui sa fiu mai egoist ca sa ma incadrez in "normalitate" si in deziderat. Noi sa fim sanatosi.

Injuraturile le scoatem la moderarea blogului.


O seara buna si multa liniste!

Liniste si inspiratie

 Azi mi-am revenit , am avut o saptamana interesanta, surprinzatoare, plina de surprize frumoase.


 Ziceam mai demult ca viata e plina de surprize. Pentru mine este. In fond , fiecare vede ce alege , ce isi doreste, ce considera ca merita vazut atunci cand...sunt multe colorate , nu toate frumoase...

Imi revine sentimentul de confort, liniste si .n-as vrea sa ma mint frumos, am fost scos temporar din confortul meu.

As putea spune ca....de la ziua mea m-am simtit mai viu.Mai inspirat. Mai EU. M-am surprins cu cata naturalete descopar tot ce am de oferit. ( o cola rece va rog, cu gheata pe sira spinarii).

Omul si nu calitatile, intelegerea, comunicarea, tot confortul psihic, senzatia de extensie a ta, nu de o alta persoana intrusa, pe care trebuie sa o incadrezi intr-un tipar, chinuindu-te , cheltuind energie. 

Personal , a fost o saptamana a redescoperirii, a senzatiei ca uneori viata merge pe un catalizator, insa nu ca in alte dati, nu tembel, agitat, ca un adolescent fara control si fara frane.

Ultima descoperire...reconfirmare... Un nou skill conturat clar: stiu sa indepartez . Deja e un mastery.
Si poti sa o faci pur si simplu dand prea mult dintr-o data ( what's new?!). (n.b. evident ca acel prea mult vine o data si bine, nu poate fi mereu la fel ca innebunesti , dar skillul e quassi perfecto)
Iar cand faci asta, cand indepartezi  fara sa te prinzi... Esti prost:)

No , eu atat am avut de spus.

Sa fiti iubiti si sa aveti incredere in cei care va iubesc!